Romanian Journal of Health Manager | Page 44

Health & Quality Management pentru membrii familiei (o afectare pozitivă) cât și datorită reducerii timpului disponibil (afectare negativă). În consecință, raportându-ne la propunerea de-a aplica această interpretare pentru analiza situației din Sănătate,5 tripla afectare poate fi luată în considerare în calitate de ipoteză privind situația de ansamblu a persoanelor de gen feminin din România, ea cunoscând însă anumite particularități în privința angajatelor din sistemul sanitar românesc. Segregarea de gen, evidentă în sistemul sanitar, este asociată de cca. 20% dintre respondente cu discriminarea. Nu au fost identificate restricții instituționale evidente în calea accesului persoanelor de gen masculin la formele de pregătire și la locurile de muncă considerate specifice persoanelor de gen feminin și nici în calea accesului persoanelor de gen feminin la funcțiile de conducere sau la locurile de muncă considerate specifice persoanelor de gen masculin. Măsurile privind armonizarea vieții profesionale cu viața de familie considerăm că au un caracter urgent, acestea lipsind în sistemul sanitar. Sunt deosebit de afectate trei categorii de persoane: medicii, din cauza programului de lucru cu mult peste limitele leg ale,6 persoanele de gen feminin, din cauza încărcării suplimentare cu atribuții de familie și asistentele medicale absolvente de postliceală, din cauza obligării la reluarea formării profesionale inițiale drept condiție de avansare profesională.7 Demnă de remarcat este corelația in- vers proporțională între mărimea venitului și plata atențiilor, care sugerează posibilitatea diminuării plăților informale proporțional cu creșterea veniturilor. Analiza corelațiilor evidențiază tendința generală de creștere a situațiilor de discriminare indicate direct proporțional cu nivelul de studii. Excepția de la această regulă o constituie absolventele de postliceală, majoritatea indicând faptul că au asistat la o situație de discriminare. Operăm cu două ipoteze explicative, pe care încercăm să le lămurim pe traseu: a) sentimentul discriminării ar putea fi generat de problema echivalării; b) este posibil ca acesta să fie categoria profesională cea mai discriminată. Analiza pe categorii de personal a indicat faptul că absolventele de postliceală constituie proporția cea mai mare a respondenților care indică discriminări salariale, cca. 60% dintre ele aflându-se în această situație. Considerăm că acest fapt este determinat de nerespectarea principiului la muncă egală salariu egal, în discuție fiind așa numită problemă a echivalării. Profilul dominant al discriminărilor salariale este următorul: asistentă medicală, absolventă de postliceală, lucrează într-un spital județean, grupa de vârstă 35-44 de ani, peste 10 ani experiență, un copil în întreținere, venitul personal între 200 și 400 euro, venitul familiei între 200 și 700 euro. Expert cercetare, Conf. univ. dr. Viorel ROTILĂ BIBLIOGRAFIE 1. Viorel Rotilă și colab., Unele forme de discriminare ale salariaților din sănătate; abordări conceptuale și soluții juridice. Ghid de bune practici, Editura Sodalitas, Galați, 2015. 2. De observat că diferențele dintre cele două cercetări sunt în limitele marjei de eroare. 3 Unul dintre argumentele în acest sens îl reprezintă faptul că lucrarea Segregarea de gen în sectorul medical românesc. Raport de cercetare (Laura Grünberg și colab. Segregarea de gen în sectorul medical românesc. Raport de cercetare, Asociaţia „Centrul Român de Iniţiative”, 2012), care a desfășurat cercetarea în cadrul Federației „Sanitas”, indică o pondere a persoanelor de gen feminin în organele de conducere ale sindicatelor membre de 20%, în timp ce în cadrul evaluării desfășurată de noi în cadrul Federației „Solidaritatea Sanitară” din România această pondere este de 46%. 44 4. http://centrulfilia.ro/publicatii/Impactul-Crizei-Economice-Asupra-Femeilor.pdf , p. 23. 5. Laura Grünberg și colab. Segregarea de gen în sectorul medical românesc. Raport de cercetare, Asociaţia „Centrul Român de Iniţiative”, 2012, p.10 http://www.profeminantrep.ro/uploads/STUDIU_PRIVIND_SEGREGAREA_DE_GEN_PE_PIATA_MUNCII.pdf 6. Problema am evidențiat-o în Viorel Rotilă, Studiu asupra timpului de munca in sectorul sanitar din Romania. Analiza de caz: garzile medicilor, Editura Sodalitas, Galați, 2013. 7. Problema o tratăm în cadrul articolului O argumentație juridică privind eliminarea discriminărilor salariale în sectorul sanitar, din cadrul volumului Unele forme de discriminare ale salariaților din sănătate; abordări conceptuale și soluții juridice. Ghid de bune practici, Editura Sodalitas, Galați, 2015. Anul III / Nr. 9(4) / 2015