Health & Quality Management
pentru membrii familiei (o afectare pozitivă) cât
și datorită reducerii timpului disponibil (afectare
negativă). În consecință, raportându-ne la propunerea de-a aplica această interpretare pentru analiza
situației din Sănătate,5 tripla afectare poate fi luată
în considerare în calitate de ipoteză privind situația
de ansamblu a persoanelor de gen feminin din
România, ea cunoscând însă anumite particularități
în privința angajatelor din sistemul sanitar românesc.
Segregarea de gen, evidentă în sistemul sanitar, este asociată de cca. 20% dintre respondente
cu discriminarea. Nu au fost identificate restricții
instituționale evidente în calea accesului persoanelor de gen masculin la formele de pregătire
și la locurile de muncă considerate specifice persoanelor de gen feminin și nici în calea accesului
persoanelor de gen feminin la funcțiile de conducere sau la locurile de muncă considerate specifice
persoanelor de gen masculin.
Măsurile privind armonizarea vieții profesionale
cu viața de familie considerăm că au un caracter
urgent, acestea lipsind în sistemul sanitar. Sunt
deosebit de afectate trei categorii de persoane:
medicii, din cauza programului de lucru cu mult
peste limitele leg ale,6 persoanele de gen feminin, din cauza încărcării suplimentare cu atribuții
de familie și asistentele medicale absolvente de
postliceală, din cauza obligării la reluarea formării
profesionale inițiale drept condiție de avansare
profesională.7 Demnă de remarcat este corelația in-
vers proporțională între mărimea venitului și plata
atențiilor, care sugerează posibilitatea diminuării
plăților informale proporțional cu creșterea veniturilor. Analiza corelațiilor evidențiază tendința
generală de creștere a situațiilor de discriminare
indicate direct proporțional cu nivelul de studii.
Excepția de la această regulă o constituie absolventele de postliceală, majoritatea indicând faptul că
au asistat la o situație de discriminare.
Operăm cu două ipoteze explicative, pe care
încercăm să le lămurim pe traseu:
a) sentimentul discriminării ar putea fi generat de
problema echivalării;
b) este posibil ca acesta să fie categoria profesională
cea mai discriminată.
Analiza pe categorii de personal a indicat faptul că
absolventele de postliceală constituie proporția cea
mai mare a respondenților care indică discriminări
salariale, cca. 60% dintre ele aflându-se în această
situație. Considerăm că acest fapt este determinat
de nerespectarea principiului la muncă egală salariu egal, în discuție fiind așa numită problemă a
echivalării. Profilul dominant al discriminărilor salariale este următorul: asistentă medicală, absolventă
de postliceală, lucrează într-un spital județean, grupa de vârstă 35-44 de ani, peste 10 ani experiență,
un copil în întreținere, venitul personal între 200 și
400 euro, venitul familiei între 200 și 700 euro.
Expert cercetare,
Conf. univ. dr. Viorel ROTILĂ
BIBLIOGRAFIE
1. Viorel Rotilă și colab., Unele forme de discriminare ale salariaților
din sănătate; abordări conceptuale și soluții juridice. Ghid de bune
practici, Editura Sodalitas, Galați, 2015.
2. De observat că diferențele dintre cele două cercetări sunt în limitele marjei de eroare.
3 Unul dintre argumentele în acest sens îl reprezintă faptul că lucrarea Segregarea de gen în sectorul medical
românesc. Raport de cercetare (Laura Grünberg și colab. Segregarea de gen în sectorul medical românesc. Raport de cercetare,
Asociaţia „Centrul Român de Iniţiative”, 2012), care a desfășurat
cercetarea în cadrul Federației „Sanitas”, indică o pondere a persoanelor de gen feminin în organele de conducere ale sindicatelor
membre de 20%, în timp ce în cadrul evaluării desfășurată de noi
în cadrul Federației „Solidaritatea Sanitară” din România această
pondere este de 46%.
44
4. http://centrulfilia.ro/publicatii/Impactul-Crizei-Economice-Asupra-Femeilor.pdf , p. 23.
5. Laura Grünberg și colab. Segregarea de gen în sectorul medical
românesc. Raport de cercetare, Asociaţia
„Centrul Român de Iniţiative”, 2012, p.10
http://www.profeminantrep.ro/uploads/STUDIU_PRIVIND_SEGREGAREA_DE_GEN_PE_PIATA_MUNCII.pdf
6. Problema am evidențiat-o în Viorel Rotilă, Studiu asupra timpului
de munca in sectorul sanitar din Romania.
Analiza de caz: garzile medicilor, Editura Sodalitas, Galați, 2013.
7. Problema o tratăm în cadrul articolului O argumentație juridică
privind eliminarea discriminărilor salariale în
sectorul sanitar, din cadrul volumului Unele forme de discriminare ale salariaților din sănătate; abordări conceptuale și soluții
juridice. Ghid de bune practici, Editura Sodalitas, Galați, 2015.
Anul III / Nr. 9(4) / 2015