Health & Quality Management
ar apela respondentele dacă s-ar afla într-o situație
de discriminare, fiind indicată de cca. 60% dintre
ele. Este urmată de o mențiune cu caracter general, respectiv adresarea la o instituție de specialitate (58%). Adresabilitatea sindicatului este situată
la nivelul de cca. 40%. Încercările de rezolvare prin
dialog a situațiilor sunt indicate de cca. 37% dintre
respondente, iar apelul la instanța de judecată de
cca. 31% dintre respondent.
Diferențe de tratament
Indicarea diferențelor de tratament corelează pozitiv cu nivelul de studii (direct proporțional), probabil datorită creșterii nivelului de conștientizare a
acesteia proporțional cu nivelul de pregătire. Dat
fiind ponderea mare a respondenților (din prima
cercetare) care au indicat existența discriminărilor
salariale considerăm ca aceasta fiind cauza cu probabilitatea cea mai mare.
Analiza comparativă indică o discretă corelație (direct proporțională) între bifarea ocupării funcțiilor
de conducere de către persoanele de gen masculin și nivelul de studii, locul ocupat în ierarhia
profesională (foarte vizibilă în cazul medicilor),
nivelul de venituri. Se înregistrează o distribuție
egală pe cele două genuri (raportat la numărul total al fiecărui gen) a răspunsurilor la cele tr ei variante. Respondenții care lucrează în chirurgie au cel
mai ridicat procent (raportat la numărul lor total) al
răspunsurilor pentru varianta mai mulți bărbați, fapt
care confirmă ipoteza masculinizării acestor locuri
de muncă.
Evaluarea impactului negativ al ocupării funcțiilor
de conducere de către cele două genuri evidențiază
percepția respondenților privind primele trei domenii care ar suferi un astfel de impact, respectiv
crearea unor situații conflictuale, dificultățile în organizarea muncii și, cea mai importantă, scăderea
calității serviciilor medicale oferite.
Segregarea de gen
Segregarea bazată pe gen este semnalată de cca.
22% dintre respondenți. Analiza corelațiilor indică
relația direct proporțională între nivelul de studii,
vârstă, locul ocupat în ierarhia profesională, venituri
și segregarea bazată pe gen. Având în vedere faptul
că este vorba de un sector feminizat, considerăm
că nivelul redus al percepției segregării ar putea fi
determinat de asocierea acesteia cu discriminarea,
fapt confirmat parțial de răspunsurile următoare,
care înregistrează procente destul de apropiate.
Un procent relativ apropiat (26%) este înregistrat și
de tratamentele diferite pe criterii de gen în cursul
perioadei de formare. Corelează cu o incidență mai
crescută în cazul grupei de vârstă 15-20 de ani.
Raportarea la ponderea salariaților pe gen în sectorul sanitar din regiune ne indică faptul că bărbații
ocupă funcții de conducere la nivelul dublului procentului pe care-l reprezintă din totalul salariaților.
40
Având însă în vedere faptul că o bună parte din
funcțiile de conducere sunt reprezentate de șeful
de secție, raportarea pentru acestea nu trebuie
făcută la întregul personal, ci la medici, aceștia fiind singurii care pot ocupa astfel de funcții. Din totalul medicilor, 70% sunt de gen feminin. În acest
context datele nu sunt concludente. Ținând cont
de faptul că funcțiile de șef de secție și de asistentă
șefă sunt distribuite în mod egal, dacă vom considera că toate funcțiile de asistentă șefă sunt ocupate de persoane de gen feminin atunci am putea
vorbi în mod întemeiat de prevalența bărbaților pe
funcțiile de conducere (raportat la procentul lor din
totalul salariaților), ceea ce ar deschide posibilitatea
discuțiilor privind egalitatea de șanse.
Din perspectiva corelațiilor, medicii, indiferent de
nivelul profesional, persoanele de gen masculin,
secțiile de chirurgie, compartimentele administrative indică într-un procent semnificativ mai mare
faptul că au un șef o persoană de gen masculin. Nu
se înregistrează diferențe semnificative în funcție
de tipul de unitate, modul de proprietate, etnie sau
alte variabile. Se remarcă un procent mai mare al
medicilor și al persoanelor de gen masculin, care
consideră că profesia lor este mai potrivită persoanelor de gen masculin; persoanele care au
calificarea infirmieră, cele care lucrează în medicina
generală au indicat profesia lor ca fiind potrivită
persoanelor de gen feminin. Se înregistrează o
variație semnificativă în funcție de tipul general de
activitate.
Dacă ne raportăm la ipoteza unei egale distribuiri pe gen a locurilor de muncă putem constata
următoarele:
a) Înregistrează valorile cele mai mari din perspectiva absenței diferențelor următoarele variabile:
mCunoștințele de specialitate (cca. 60%);
mLucrul în echipă (cca. 49%);
mDevotamentul față de profesie (cca. 78%);
mReferințele personale (cca. 48%);
mMoralitatea și etica profesională (47%);
mExperiența profesională (cca. 46%).
b) Înregistrează valorile cele mai mari din perspectiva prezenței diferențelor următoarele variabile:
b1) În funcție de valoarea cumulată a tuturor aspectelor care indică existența diferențelor:
mAtenția la detalii (cca. 69%);
mRezistența la stres (cca. 67%);
mStăpânirea de sine (cca. 63%);
mAsumarea riscurilor (cca. 61%)
mAbilitățile de comunicare (cca. 60%)
b2) În funcție de valorile Foarte mare și mare:
mAtenția la detalii
mRezistența la stres
mAsumarea riscurilor
mResponsabilitatea
mStăpânirea de sine
Considerăm că aceste rezultate trebuie interpretate
în sensul unei cercetări exploratorii având drept
Anul III / Nr. 9(4) / 2015