de la tradiționale explicații ale literaturii de specialitate din două motive: pe de o parte, aceste abordări
sunt frecvente, doritorii putând apela la ele în calitate de explicații posibile, iar pe de altă parte am
introdus ipoteza intervenției numirilor politice ca
explicație posibilă pentru această segregare. Cu
alte cuvine, fără a nega relevanța ipotezelor consacrate, am introdus o altă ipoteză explicativă, încercând astfel să sugerăm necesitatea diversificării
perspectivelor de abordare.
Cercetările analizate în cadrul studiului au indicat
faptul că discriminările salariale, în sensul tradițional
al termenului în cadrul studiilor de gen, nu constituie o problemă importantă a sectorului sanitar.
În același timp însă, în sensul afectării sistemice a
unui număr foarte mare de salariate, discriminările
salariale constituie o problemă gravă a sistemului,
ele devenind relevante din perspectiva egalității
de gen și de șanse datorită ponderii foarte mari
a persoanelor de gen feminin în sectorul sanitar. Putem considera chiar că acest al doilea sens
al discriminărilor salariale este de fapt unul consacrat în rândul salariatelor, tinzând să-l acopere pe
primul. Ținând cont de această situație, în completarea prezentului studiu am elaborat un articol pe
tema acestor discriminări salariale, ce este publicat într-un volum colectiv ce-și propune promovarea câtorva soluții la problemele sesizate în cadrul
cercetărilor.
Considerând că analiza și prezentarea datelor rezultate din cercetări, în urma prelucrării lor, oferă
în sine un bun suport cognitiv privind temele abordate, nu vom abuza de concluzii, lăsând posibilitatea celor interesați la propriile concluzii având ca
suport informațiile prezentate. Credem că este vorba de-o abordare prudentă a acestui domeniu, sensibil atât la abordări de factură ideologică cât și la
cele tradiționaliste. Studiul este desfășurat în cadrul
proiectului Egalitate de gen și acces în sănătate
(EGAS) - Formare, cercetare și conștientizare pentru dezvoltarea și promovarea principiului egalității
de șanse și de gen în sectorul sanitar din Regiunea
Sud-Est, Contract nr. POSDRU/146/6.3/G/128685;
COD SMIS 50936, având ca beneficiar Federația
„Solidaritatea Sanitară” din România, și este elaborat în cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare
Socială „Solidaritatea”.
Putem considera că există o „ierarhie a criteriilor de
discriminare” cărora le sunt victime respondenții din
Sănătate. Pe primele 3 locuri se situează, în ordine
ierarhică (începând cu ponderea cea mai mare),
următoarele criterii de discriminare: vârsta, starea
de sănătate și apartenența sindicală; pe ultimele 3
locuri sunt situate: culoarea pielii, naționalitatea și
orientarea religioasă. Discriminarea pe criterii de
gen are o pondere medie, fiind devansată de o serie de alte criterii.
Nu se semnalează o evidentă atitudine discriminatorie din partea respondenților în privința capacității
de conducere a persoanelor de gen feminin. Circa
8,5% dintre respondenți au indicat un motiv pentru
care femeile nu sunt potrivite în funcții de conducere, fapt care reflectă dimensiunea relativ redusă
a unei mentalități propice segregării pe verticală.
Pentru clarificarea situației reluăm analiza acestei
problema în cea de-a doua cercetare.
Într-o „ierarhie a inegalităților de gen” raportat la
câteva dimensiuni ale activității profesionale, putem
observa că pe primele locuri se situează: tratamentul general la locul de muncă, nivelul de salarizare
și acordarea altor beneficii. Ponderea pe care-o
dețin fiecare dintre aceste criterii este semnificativă,
însă fără a sesiza existența unui fenomen de masă.
Deoarece accesul la promovare tinde să afecteze
majoritatea salariaților, fără diferențieri de gen,
el înregistrează ponderea cea mai mare a nonrăspunsurilor.
Discriminările salariale
Circa 50% dintre respondenți indică existența
discriminărilor salariale la locul de muncă. Având în
vedere faptul că doar circa 20% dintre respondenți
sunt de părere că există o legătură între salariu și
gen, discriminările par să țină mai curând de alte
criterii. Analiza pe categorii de personal arată faptul că asistentele medicale constituie proporția cea
mai mare a respondenților care indică discriminări
salariale (raportat la cei care nu le indică), pe primul
loc situându-se asistentele medicale absolvente de
postliceală (fapt pe care tindem să-l interpretăm ca
fiind determinat de nerespectarea principiului la
muncă egală salariu egal). Avansarea profesională
este departe de a se înscrie în evoluțiile așteptate,
Concluziile cercetării privind discriminarea
de gen
Respectarea principiului egalității de șanse în
cadrul criteriilor de angajare a întrunit ponderea
cea mai mare de răspunsuri afirmative, respectiv
45,2% (și cel mai mic nivel al răspunsurilor negative – 26,5%) sugerând că abordările în domeniu
au cel mai mare nivel de reușită. Însă raportarea
la dezideratele egalității de șanse indică existența
unei probleme semnificative, mai ales dacă o privim
din perspectiva ponderii răspunsurilor negative.
Anul III / Nr. 9(4) / 2015
35