Health & Quality Management
34
Concluziile studiului:
Analiza diferențelor de gen
privind profesiile, cariera,
veniturile și a segregării
de gen în sectorul sanitar
din Regiunea Sud-Est
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013
Investește în oameni!
Introducere
Sănătatea este cel mai feminizat sector de activitate, la nivel național ponderea persoanelor de gen
feminine fiind în anul 2014, conform datelor Institutului Național de Statistică (în continuare INS) de
83,8%. Regiunea Sud-Est, în cadrul căreia au fost
desfășurate cercetările, nu face excepție din această
perspectivă, feminizarea activităților din domeniul
sănătății fiind chiar mai accentuată decât la nivel
național (ponderea persoanelor de gen feminin
din totalul personalului fiind de 86%). Cercetările
care fac obiectul prezentului studiu au ținut cont
de această particularitate, investigând problemele
existente în funcție de acest context. Ele au fost
orientate în special către explorarea percepției
salariaților din Sănătate asupra unor teme relevante
pe tema egalității de șanse și de gen.
În condițiile în care sectorul sanitar este caracterizat
de ponderea foarte crescută a persoanelor de gen
feminin putem în mod îndreptățit prezuma faptul că
problemele acestuia tind să se repercuteze într-un
mod semnificativ asupra acestei categorii de personal. În acest context, continuăm într-o oarecare
măsură seria de abordări ale problemelor de gen
deschisă în contextul crizei economice, ce tratează
problemele sectoarelor feminizate ca fiind, implicit,
probleme de gen, identificând câteva teme specifice. Alături de discriminările salariale sistemice
am luat în considerare și faptul că unele variabile
derivate din mentalitatea tradiționalistă tind să amplifice efectele, cea mai evidentă situație fiind în
cazul repartiției sarcinilor în gospodărie raportat la
timpul de lucru. Cu alte cuvinte, dintr-o perspectivă
generală situația tinde să afecteze profund echili-
brul dintre viața profesională și viața de familie mai
ales în cazul persoanelor de gen feminin.
Considerăm că importanța cercetărilor desfășurate
trebuie privită și din perspectiva unui interes social
mai amplu, pornind de la ipoteza: în condițiile în care
vorbim de o problemă semnificativă a discriminării
salariatelor/salariaților ea semnifică un grad ridicat
de toleranță față de discriminare, respectiv o cultură
a discriminării, ce se poate repercuta și asupra
pacienților. Deși cercetările noastre nu s-au centrat
pe problema discriminării pacienților, în cadrul lor
am inclus, cu caracter explorator, evaluarea câtorva
dintre variabilele care au oferit unele informații în
acest sens.
Studiul nu-și propune să răspundă la întrebări devenite clasice în literatura de specialitate, cum ar fi
„De ce anumite specializări sunt considerate potrivite femeilor (cum ar fi asistență medicală, infirmieră
etc.), în timp ce altele sunt mai potrivite bărbaților
(ex. chirurg, brancardier etc.)?”, rezumându-se
la investigarea situației și la prezentarea datelor
din această perspectivă. Credem că unele dintre
aceste abordări tind către exagerări, considerând
diferențele ca fiind determinate exclusiv de factori
culturali și ideologici, fiind raportare la idealuri ce
suportă o investigare atentă (uneori având, la rându-le, un caracter ideologic). Preferăm, astfel, să ne
raportăm la nivelul de respectare a prevederilor
legale și a conceptelor fundamentale pentru egalitatea de șanse.
Chiar dacă în cadrul cercetărilor a fost evidențiat un
grad de segregare pe criterii de gen în ocuparea
funcțiilor de conducere, în favoarea persoanelor de
gen masculin într-un sector feminizat, ne-am abținut
Anul III / Nr. 9(4) / 2015