Romanian Journal of Health Manager | Page 3

Editorial Anul 3 - Nr. 9(4)/2015 Editorial Manager Alexandra Mănăilă Senior Editor Dr. Vasile Ciurchea Comitet editorial Prof. Dr. Marian Vladimir Constantinescu Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Prof. Dr. Romeo Călărașu Prof. Dr. Carmen Domnariu Prof. Dr. Florin Mihălțan Prof. Dr. Cătălina Poiană Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Conf .Dr. Adela Cojan Conf. Dr. Violeta Frâncu Conf. Dr. Gabriel Popescu Șef lucr. Mădălina Georgescu Șef lucr. Dr. Florentina Furtunescu Șef lucr. Dr. Ioana Soare Șef lucr. Dr. Mircea Lupuşoru Șef lucr. Dr. Vlad Budu Asist. Univ. Dr. Mara-Laura Carsote Asist. Univ. Dr. Mihai Mitran Asist. Univ. Dr. Maria Silvia Trandafir Dr. Loredana Mitran Dr. Aurelian Udriștioiu CEO Alina NICOLEANU Sales Manager Ionuţ NICOLEANU Communication Manager Alexandra MĂNĂILĂ Administrative Manager Andreea BANEA Editorial & Events Assistant Valentin MIROIU Abonamente Telefon: 031-100.01.88 E-mail: [email protected] Adresa: S.C. MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Electromagnetica Business Park Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti Telefon: 031 - 1000 188 E-mail: [email protected] www.msc-ro.com Copyright © 2015 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al Editurii. ISSN 2344 – 6625 ISSN -L 2344 – 6625 Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete. Foto Shutterstock & Fotolia Alexandra MĂNĂILĂ Editorial Manager Cât de sigure mai sunt joburile din Sănătate... Orice angajat în orice domeniu lucrează are aceleași dorințe legate de locul său de muncă, care se traduc printr-un job sigur, și la propriu, și la figurat. Dorința angajatului la propriu este aceea de-a avea condiții de muncă optime, astfel încât să poată să-și presteze activitatea, fără să-i fie pusă în pericol în vreun fel sănătatea sau și mai mult viața. Desigur, există și așa-zisele meserii periculoase, pe care le practică cei care adoră adrenalina și care își asumă anumite riscuri. Dar amatorii de senzații tari aleg în cunoștință de cauză, de exemplu acrobații de la circ, mersul pe sârmă, piloții de formula 1, cascadoriile la volan sau parașutiștii, salturile mortale. Un job sigur nu înseamnă doar securitate asigurată la locul de muncă. După anii '90 încoace „sigur’’ la figurat a devenit de fapt stabil, fiindcă o dată cu moartea sistemului comunist a decedat și ideea de a avea un loc de muncă asigurat până la pensie. Dacă ar fi să dăm crezare specialiștilor în Human Resources (HR), generaţiile tinere, în special cei născuţi după 1980, vor schimba cel puţin şapte joburi pe parcursul carierei. Alți experți din Occident chiar îi sfătuiesc pe angajați ca o dată la doi-trei ani să-și schimbe actualul loc de muncă. Este adevărat că numărul de joburi pe care este bine să-l schimbe un candidat de-a lungul carierei diferă în funcţie de industria în care lucrează sau pe care o ţinteşte. Și tot la fel de adevărat e că profesioniștii din sănătate din România nu-și schimbă joburile atât de des precum șosetele, dar trebuie să admitem că migrație de la un loc de muncă la altul există pe piața medicală. În acest context, nici un loc de muncă, fie el la stat și în domeniul medical, nu-i mai conferă angajatului stabilitate maximă. Oricând se poate închide un spital, așa cum s-a întâmplat în 2010, când din cauza crizei au fost închise 61 de spitale, și angajații unității sanitare să rămână pe drumuri. Nici personalul medical care lucrează în ambulatorii de specialitate, policlinici, dispensare, centre de sănătate, sanatorii balneare, unităţi medico–sociale, centre de diagnostic şi tratament, cabinete medicale, laboratoare medicale nu este scutit de emoții. De aceea, dorința angajatului din sănătate la figurat rămâne stabilitatea locului de muncă. Evenimentele petrecute în anul 2015 au reliefat că nu sunt puține unitățile sanitare din România care are nu au autorizație de securitate la incendiu, care vor cădea la primul cutremur mai serios, care colcăie de infecții nosocomiale și care au de-a face cu pacienți și aparținători recalcitranți ce agresează personalul medical. În mai 2015, Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) împreună cu Fundația CMMB ]H