este construită prin prisma informaţiilor primite din
mediul familial, anturajul de la job şi de ce nu, de
la doctor Google. Acest mecanism al nonaderenței
se regăseşte frecvent la fumători, aşa cum excelent
a exemplificat doamna psiholog Bogdana Bursuc.
Informaţia medicală găsită pe internet
Doctor Google este prezent în viaţa noastră fie că
ne place sau nu, aşa încât e important să învăţăm să
selectăm informaţia de calitate, respectiv avantajele
sistemelor de automonitorizare oferite de acesta.
Valoarea informaţiei medicale găsite pe net a fost
exemplificată de mine prin descrierea certificării
Honcode a site-urilor medicale.
Sistemele de monitorizare la distanţă a tensiunii şi
/sau pulsului, cât şi monitorizarea acitivității fizice
sunt alte aspecte ce merită să fie luate în seamă
când ne gândim la creşterea aderenţei la terapie.
Şi nu în ultimul rând, tehnici cognitiv comportamentale, care pot ajuta pacientul să îşi schimbe comportamentele inadecvate, respectiv, stilul de viaţă.
E bine să nu uităm că un stil de viaţă sănătos este la
fel de important ca şi terapiile costisitoare. Raluca
Matei, doctorant în psihologie, ne-a prezent succint
diferenţa între sedentarism şi inactivitate fizică, dar
mai ales, un set de 10 tips-uri, prin noi toţi, putem să
ne formăm obiceuri sănătoase.
Dincolo de motivaţie, capabilitate, şi oportunitate
este important să creem obiceuri sănătoase.
Mass-media, alianţă strategică cu lumea medicală
Aşa cum spuneam în debutul prezentării, mai
degrabă veştile negative ţin prima pagină a ziarelor, deşi jurnalista Alexandra Mănăilă, prin studiul
pe care l-a făcut prin analiza articolelor scrise în
perioada 31 august-6 septembrie 2015, a încercat
să ne arate că situaţia este echilibrată. Doamna doctor Mihaela Oros, medic primar pediatru, ne-a adus
multiple argumente prin care media, atât televiziunile,
radio, cât şi presa scrisă, pot forma o alianţă
strategică cu lumea medicală, pentru a ajuta la implementarea unor măsuri/metode medicale spre
Anul III / Nr. 9(4) / 2015
binele pacientului. Efectul Angelina Jolie este poate
cel mai celebru caz, în care o persoană publică a
promovat o intervenţie potenţial traumatizantă
din perspectiva psihologică a feminităţii, dar cu
beneficii certe pentru anumite forme de cancer.
Una din cele mai interesante prezentări a fost a sociologului Bogdan Voicu, care a relevat ideea că
omul a depăşit etapa în care medicina era centrată
doar pe reperarea unor probleme fiziologice /anatomice şi/sau uşurarea durerilor de natură fizică.
Aşa încât în perioada de post-modernitate culturală
care caracterizează secolul XXI, este de aşteptat că
întreaga relaţie medic-pacient să capete alt sens,
percepţie, aşteptare. Totuşi,